Nu am sa dau prea multe detalii in articolul de astazi deoarece nu sunt prea multe de zis. Actiunea s-a petrecut acum doi ani si trei revelioane in casa celui mai bun prieten al meu, Alex Negreanu. Acesta a avut placerea sa ma invite la el acasa atat pe mine cat si pe membrii "sectei" de tineret din care faceam parte cu totii, pentru a sarbatori trecerea dintre ani. Frumos. M-am zbatut ca dracii in biserica pe toate genurile muzicale posibile si pot sa spun ca a fost unul din cele mai reusite revelioane la care am fost. Tot atunci am avut si o performanta rara in cariera mea de baiat si anume mi-am facut prietena. Da frate, aveam iar gagica. Dupa o lunga perioada de seceta intr-ale femeii mai ceva ca ploaia in desert, am reusit prin farmecul meu masculin (excesul de bautura) sa imi fac prietena. Era una din fetele de la "secta" evident. Pana la urma, de ce intram noi, studentii, in organizatii de genul acesta? Sa ne facem prieteni/prietene, sa ne imbatam ca porcii si sa ne traim anii tineretii asa cum stim, ca sa moara Calin Goia de necaz. Pe victima o chema Malina. Frumos nume! Imi era draga de cand am cunoscut-o, mai ales ca avea o materie cenusie destul de pretioasa, plus ca aspiratiile ei intreceau visurile mele. Dintre toate calitatile posibile la o fata sau femeie, pot sa spun ca cerebelul ma fascineaza putin mai mult decat sanii, fesele sau miscarile pe un beat sanatos. Faptul ca Malina era si frumoasa, asta constituia un bonus pentru mine. Avea parul cretuliu si niste ochi superbi, ca sa nu mai zic ca buzele ei aveau un contur frumos, iar orice sarut de la ea parea o binecuvantare. Cum spuneam, datorita masculinitatii mele inegalabile, mai ceva ca fanii lui Fuego, am reusit sa ma combin cu aceasta fata care era, sa nu uit a mentiona, cu trei ani mai mica decat mine. Nici eu nu am o mecla de om matur asa ca diferenta nu prea se vedea. Dupa o lunga repriza (noapte) de sarutari mai ceva ca in telenovelele cu Ninel Conde, dimineata am dus-o acasa si am decis sa incepem o relatie impreuna. Va dati seama ca Revelionul meu de atunci a fost pe fast forward. Oricum, a fost frumoasa perioada scurta petrecuta impreuna, timp in care am facut cateva chestii dragute impreuna, ce pot face tinerii in ziua de azi (mai putin alcool, sex, droguri). Toata aventura a durat fix o luna de zile si ca in spirit de gluma spun ca bine ca nu m-a apucat Ziua indragostitilor cu ea, ca mare era necazul pe ficatul meu. Ceea ce nu am mentionat este faptul ca ea pe vremea aceea era in clasa a 12-a si voia sa faca facultatea in tara lu' baba Elisabeta. Poate ca deaia intr-un final relatia noastra s-a terminat brusc, dupa o luna de zile, prin intreruperea legaturii cu mine subit intr-o seara cand nu a mai raspuns la mesaje. Ultima data cand ne-am intalnit, fix cand am bifat o luna de zile impreuna,  i-am scris o poezie inainte de a pleca la sky in Bulgaria (da, ii placea sa schieze). Am pus continutul intr-un plic si inca stau si ma gandesc cum ar fi reactionat daca citea de fata cu mine poezia. Nu a fost sa fie. Din ziua aia nu am mai vazut-o. Au ramas doar randurile acestea scrise pentru ea, o alta amintire, alta intamplare din trecut, care a fost si nu mai este, care s-a sfarsit cu o poezie si a inceput cu o poveste. Enjoy!!!


Ca o icoana a frumusetii tresari in fata mea
Si umil eu iti inchin din suflet, vesnic toata dragostea.
Palesc in fata farmecului tau si astrele pe cer
Tu sa ma lasi sa te ador, e tot ce pot sa-ti cer.
Ochii tai tot stralucesc, ca doua perle rare
Iar glasu-ti curge lin, ca paraiele la vale.
Cand ma atingi tresar, ca un nebun inamorat
Si raspund chemarii tale, ce pe nume m-a strigat.
Obrajii tai moi as vrea sa-i simt in palme,
Si sa-i sarut usor, ca atingerea de floare.
Parul fin ca de matase se revarsa in ochii mei,
Ca un val de apa dulce, din care sa tot bei.
Ti-as saruta si buzele care m-au vrajit pe loc,
Le-as privi cu atata patima, le-as gusta cu atata foc.
Intreaga ta fiinta ma copleseste de emotii...
Iar la final sa tot iubim, asta ne dorim cu totii!!!
   In ziua de azi e foarte usor sa tradezi un sentiment, sa minti, sa faci rau si mai ales sa inseli. Nu, nu va ganditi ca fac pe Napoleon si zic ca toate femeile sunt curve, ci din contra, azi aleg sa ma leg de noi, de barbati in general. Stiu ca si pe noi ne mananca, la fel de mult ca si pe femei, dar cica noi avem o scuza, "suntem barbati". PULA! In primul rand daca inseli, iti tradezi unul din pricipiile barbatesti, acela de a fi fidel. Daca inseli, inseamna ca nu mai esti capabil sa iti satisfaci femeia cum se cuvine si ca sa nu te simti ranit in marele si nemarginitul orgoliu, te duci la alta sa iti demonstrezi oarecum ca inca merge treaba si nu ma refer la "treaba" aia de jos. Mereu se scuza purtatorul de penis cu replici gen "te iubesc, am gresit, nu mai fac, a fost o scapare" insa daca ea greseste, automat e curva si BAM doua-trei capace si pe strazi cu gioarsa care poate ca e mama copiilor tai. Auzisem ca daca o cheie deschide 10 lacate, atunci e o cheie buna, dar daca un lacat e deschis de 10 chei, atunci e un lacat prost. Sunt curios ce ar zice creatorul "proverbului" daca el ar fi produs al acestui lacat. Eu zic ca imaginea femeii in ziua de azi s-a denaturat rau de tot si nu prin faptul ca unele fac ceea ce fac (si daca fac asta, e treaba lor) ci mai mult prin felul cum noi judecam fiecare actiune a ei. Dupa, ne miram de ce pun atatea bariere intre noi si cat de greu e sa convingi o tatoasa sa iasa cu tine la o cafea. Aia la care te duci si ai impresia ca te face sa te simti barbat e ca un automat de dulciuri. Vrei ceva bun? Baga bani si vezi ce pica din raft. Roaga-te tu, pacatosule, sa nu fii bancomatul ei personal, ca dupa baietii te afla si rad toti de tine. Femeia inselata saraca, nu pot sa uit de ea, macar intr-un amarat de articol sa fie tinuta mine, poate sa te iubeasca prosteste, pardon orbeste si sa te ierte. Gata, ti-a suras norocul si greu imi vine sa cred ca nu calci stramb si a doua oara. Dar poate in acelasi timp sa te trimita inapoi in "lacatul" care te-a facut si sa uite de tine. Karma face ca atunci, muritorul de tine sa isi dea seama cat de mult a gresit si sa cerseasca iertare pe bune, insa unele femei au ratiune care preia controlul si vorba aia "Te iubesc dar lasa ca-mi trece". Ramai vai de falusul tau maret si apoi populezi barurile de lumea a treia blestemandu-ti soarta. Asa a facut si baiatul din poezia ce urmeaza sa v-o arat, poezie in care apare si raspunsul "ei", indurerata dar cu sufletul impacat ca viata merge inainte. Ca sfat, daca simtiti ca nu mai merge relatia orice se incearca (caci asta ar trebui sa fie primul pas spre recuperare), nu calcati stramb sa va faceti rau amandurora ci mai bine ii puneti capat povestii, sa ramana macar amintirile frumoase, iar timpul va vindeca si cele mai grele rani ale sufletului.
Nu imi vine sa cred ca am scris un articol ca asta....enjoy!!!


Daca n-ai fi tu, nu as putea sa spun ce simt
Daca n-ai fi tu, ar insemna ca eu ma mint
Pierd noptile gandindu-ma tine cum zambeai
Si-ti curgeau lacrimi pe obraji cand imi spuneai ca ma iubeai
Am gresit, stiu ca nu trebuia,
Intr-o seara oarecare sa te confund apoi cu alta
Mi-am zis ca sunt barbat, ca tu n-ai cum sa aflii
Dar defapt eram un prost si acum regret toti anii,
In care n-am avut curaj, sa iti spun ca-mi pare rau
Si odata ce ai plecat, s-a inchis sufletul meu.
Nu pot sa stau deloc, ma gandesc numai la tine
Si ma uit la patul gol, unde tu dormeai stii bine
Diminetile tarzii, cand ne pierdeam pe sub cearsafuri
Acum vad doar poze triste, ratacite printre prafuri
As da timpul inapoi, sa te mai vad odata
Ai fost femeia mea, n-am sa te uit niciodata.
Sincer te iubesc, mi-am ingropat singur soarta
Si nu va mai fi la fel, chiar daca poate-mi gasesc alta
Intoarce-te la mine, sa ne mai dam o sansa
Iti promit ca m-am schimbat, acum sunt baiat de casa
Iubita mea, pentru tine-mi dau si viata
Intoarce-te la mine, nu imi omora speranta




Nu pot sa ca te iert, stiind ca erai cu alta
Cum plangeam cu lacrimi reci, blestemandu-mi toata soarta
Am fost femeia ta, ai fost barbatul meu
Pentru tot ce ai facut,sa te ierte Dumnezeu
Nu stii cat am suferit, cum ma-nchideam in casa
Si in sinea mea-mi spuneam, cum am putut ca sa fiu proasta?
Ai omorat ce a fost frumos, mi-ai inselat toata iubirea
Ramai cu ale tale, poate ti-a prins bine despartirea
Asa poate ai sa vezi, cum e sa mori incet
Singur tu sa suferi, cu durere mare-n piept.
Sunt cu altcineva, nu mai vars lacrimi degeaba
Cauta ca sa ma uiti, asta-ti este acum treaba
Timpul nu se-ntoarce, pretuieste ce a fost
Nu-ncerca sa ma mai cauti, acum stii ca n-are rost...

   Si uite ca am mai dat peste o poezie despre care habar nu am ce sa zic. Am scris-o anul trecut undeva prin vara sau inceput de toamna, atunci cand porcii sunt la adolescenta si au primele lor fantezii cu cutitul la moalele soricului. Practic, nu stiu cum au luat nastere versurile, iar titlul este cam mincinos pentru aceasta poezie deoarece nu exista muza, nu exista sentiment ci doar o stare de fapt sau sticla de 2L de bere pe care am baut-o inainte sa o scriu. (Unele poezii asa au luat nastere, din rodul iubirii intre mine si un PET de bere). Poate ca am fost influentat de o piesa pe care am ascultat-o atunci, sau a pornit de la o "combinatie" de versuri care erau prea dragute sa ramana orfane de strofa. Ideea e ca a iesit ceva frumos si era pacat sa nu va arat si voua. Atata timp cat voi mai avea inspiratie, respiratie sau constipatie lirica (adica versurile zac in mine), eu va voi delecta mereu cu combinatii de versuri si jocuri de cuvinte. Ciudat, eu am pornit de la versuri rap si uite ce am ajuns sa postez. Ce muzica ascult eu si uite ce versuri scriu. Ma intreb cateodata, ce e in capul meu pe langa panze de paiangani, intuneric si fulgere? Poate ma ajutati voi aici. Oricum, in urmatorul articol schimbam putin registrul, sarim din tipar, nu pentru mult timp, dar simt nevoia sa postez si altceva pe langa >>floricele, brebenei, ghiocei si toporasi<< cu >>ce PLM (Party La Mine) mai vrei? Hai frate, ma lasi<<. Pana atunci luati o mica mostra de "sentiment pe vers", ca pana la urma asa se numeste articolul si ramaneti aproape pentru alte versuri din folclor. Enjoy!



Asa cum te-am iubit, ti-am scris in versuri...
Printre jocuri de cuvinte si multe intelesuri
Ai simtit la fel si imi erai atat de draga
Fara sa stiu simteam cum fuge,de sub mine, o lume intreaga.
Ma gandeam cum as putea, toti trandafirii sa-i culeg
Imbracata in petale sa te vad un an intreg.
Dimineata as fi adunat fiecare strop de roua,
La gat sa-ti fac un colier, in orice zi, podoaba noua.
Serile le petreceam uitandu-ne la asfintit,
Tinuti de mana ne doream, pana la el sa fi calatorit.
Ai plecat doar tu si eu am ramas in urma,
Ratacind in amintiri, ca un miel pierdut de turma.
Mi-e dor de glasul tau, mi-e dor de acea privire,
Care ma ghida mereu la fiecare ratacire.
Da-mi un semn de unde esti, trimite-mi o pasare in zbor
Sa imi spuna ca ti-e greu si de mine tare dor,
Prin versuri am sa iti raspund si tu vei simti indata
Dragostea ce eu ti-o port, nu te-am uitat niciodata.
Spune "DA!" si am sa-ti scriu si de departe,
Cat de frumoasa esti, nu mi-ar ajunge nici o carte.
 "Cred ca e vorba de unul din acele momente in care eram cuprins de sentimente frumoase pentru o fata care sta in alt oras, dar nu mai dau detalii pentru ca stric ideea articolului urmator." Parca asa scrisesem in articolul precedent si a ramas ideea de a continua in urmatorul. Nu sunt un pasionat al blondelor, personal prefer brunetele si roscatele, petnru ca roscatele....OOOOOO,DA!!! Asa, cum ziceam, nu sunt eu adeptul fetelor cu parul balai, dar ea e una din putinele care mi-au ramas pe retina. Cand am cunoscut-o era o fata inocenta, lucru care se putea citi usor in privirea ei. Avea parul cretuliu, lucru care nu pot sa zic ca imi displace, corpul fusiform, iar ochii mei patinau frumos pe formele ei. Era vara lu' 2012, cum zice Krem, un fain MC. Trebuia sa mergem intr-o excursie in Delta Dunarii, intr-un complex foarte tare. Acolo am avut parte de o vacanta beton, cum zice Dorel a lu' Santier, de departe cel mai frumos lucru a fost cunoasterea acestei persoane.(Ok, recunosc, am fost si la striptease, asa ca decideti voi ce a fost mai captivant :)) ). Nu stiu ce am vazut atunci special la ea. Poate am fost atras de naivitatea ei frumoasa, de inocenta pe care o emana si iti oferea incredere si caldura prieteneasca atunci cand aveai nevoie. Am inceput usor, usor, sa nutresc o simpatie destul de frumoasa pentru ea, care apoi a devenit apasatoare si m-a bantuit ceva timp. Atat de tare m-am c..at pe mine cand am vorbit cu ea, incat nu mai imi aduc aminte ce i-am spus atunci cand am ramas in sfarsit cu ea singur in fata cabanutei ei. Stiu doar ca in acele momente chinuitoare pentru tanarul sugrumat de emotii, tatal ei a sunat-o fix in secunda in care eu eram in mijlocul unei propozitii balbaite a carei idei dracu' o mai tine minte, insa imi aduc aminte ca a intrebat "Ce facura Pandurii?". Da, e sau era fana a echipei de fotbal Pandurii Targu Jiu. A fost amuzant momentul pentru mine, dar nu suficient cat sa imi risipeasca toate emotiile. Am stat de vorba ceva timp si am apreciat modul ei frumos de a ma refuza. Nu mi-a picat bine refuzul, evident, dar in schimb am plecat de acolo cu zambetul pe buze. Daca era sau nu zambetul meu, asta nici eu nu stiu sigur. I-am spus ca pana plecam din Delta ii voi scrie o poezie. Ii plac poeziile din cate mi-a spus si in prezent inca mai are acea foaie pe care am scris niste versuri, copilaresti zic eu, dar pe care le tine in cutiuta ei cu lucrusoare importante, lucru pe care il stiu tot de la ea. Frumos, apreciez. Timpul a trecut, insa nu si simpatia mea pentru ea, care era cat pe ce sa se transforme intr-o dragoste imposibila si cum ziceam in articolul precendet, sa dau in acea blegime masculina. Am tot incercat (nici eu nu stiu de ce) sa o conving cu vorbe frumoase, cu ganduri, cu stari de fapt, Sf. Xenu mai stie ce imi mai trecea prin cap atunci, dar in zadar. Topit fiind, refuzul nu il acceptam. Incetul cu incetul incepeam sa inteleg ca nimic nu poate fi intre noi. Distanta, cum a zis si ea prima data, era un impediment foarte mare, iar eu cu asa ceva nu aveam de gand sa ma mai frig(Da, am fost impreuna cu o proasta de la distanta). Poate nici nu ii placea de mine, fizic vorbind, dar sa mai vorbim de restul aspectelor? Frate, cat am tinut la fata asta, nu ii doresc vreunui putzalau sa o pateasca. De la o simpla poezie infantila si fara mare noima, am ajuns sa scriu ceva ce avea sa para asemenea unui suflet trist si ravasit a carui durere sigur va fi semnalata de orice cititor. Vad si eu o schimbare atat in sentiment cat si in exprimare si faptul ca accept ca niciodata ramane NICIODATA. Am ingropat orice speranta, am uitat ce am simtit sau cel putin nu mai simt ce am simtit. Au ramas doar aceste doua variante de poezii, date de trecerea timpului si cateva poze pe care le facem o data sau de doua ori pe an cand ne intalnim sa vedem cum si timpul trece peste noi. Poze sunt din fiecare an si abia astept sa fac comparatia dintre 2012 si 2022 :)). Alina, daca citesti acest articol, sa nu uiti de pactul nostru cum ca trebuie sa facem cate o poza in fiecare an, tabara sau gala, Next top-model de la noi a plecat :)). Va las sa cititi ambele variante si na...nu criticati persoana, ci constructiv versurile.



Te-am privit cum deveneai cea mai frumoasa fata
Si nu stiam cum sa iti zic, de teama sa nu o fac lata.
Te cautam cu privirea, fara sa zic nimic
Si am adaugat la sentimente, un pic cate un pic.
Ca pe o floare te-am cules gentil, intr-o zi cu soare
Si de atunci am profitat de fiecare
Zi, in care te-am privit, ca pe o muza  ce m-a curerit.
Draguta ai fost, draguta esti
Fie ca plangi, fie ca zambesti,
Fie ca vorbesti, fie ca taci,
Pentru toate astea mie imi placi!

--Dupa un timp...--

Mi-am rupt o parte din suflet si ti-am oferit-o in dar
Am plans cu lacrimi suferinde, sperand sa te mai vad iar
Sa te tin de mana, sa iti sarut obrazul fin
Si umil in fata ta, as fi avut sa ma inclin.
As fi vrut macar o clipa, in brate sa ma tii
Ca si cum eu mai apoi, as fi putut muri.
Privesc o poza ce ne leaga ca mainile intr-o imbratisare
Sa stiu ca tu nu esti a mea, parca nu ii pot a da crezare.
Distanta ne desparte, de parca nu era de ajuns
Ca sufar in adancul firii si mereu plang pe ascuns,
Nu te voi uita vreodata si cu asta eu prevad,
Ca in inima am sa te port chiar daca n-am sa te mai vad...
   Azi e ultima zi de vacanta inainte sa inceapa oficial scoala si unele facultati. Zic asta pentru ca cei de la medicina deja sunt pedofilati mintal de la inceputul saptamanii. E o zi frumoasa de Duminica, in care eu in loc sa stau sa scriu la referatele pentru facultate, va scriu voua un articol nou cu o poezie veche. Dupa ce m-am trezit de dimineata, am verificat sa vad daca inca sunt pe aceasta planeta si toate organele sunt la locul lor(fapt dovedit de al meu MORNING GLORY). Mi-am adus aminte cat am baut aseara si din reflex m-am indreptat spre bucatarie sa imi fac vesnica si glorioasa mea cafea. Dupa ce am stat putin de vorba cu negresa din cana si m-am exorcizat de demoni pe WC, evident ca am deschis Facebook-ul sa vad cine ma mai iubeste, cat ma mai iubeste si mai ales UNDE. De ceva vreme, acest minunat site de spionaj legal, iti aduce aminte ce ai facut tu acum T ani, cu cine si unde. EXTRAORDINAR, cum spune maritul Persic. Azi veni randul meu sa imi aduca aminte FB-ul ce am facut eu acum unul, doi sau trei ani si mai ales ce am SCRIS. Cica acum un an am postat pe wall o poezie de care sincer nu prea imi mai aduc aminte. Initial eram ceva de genul "Asta e scrisa de mine?", "Ce am baut atunci?" sau mai bine zis cat?. In fine, ideea e ca acum un an eu am postat o poezie, care cred ca are legatura cu o persoana despre care am sa scriu in articolul urmator cred, ca sa fie continuitate, ca daca nu, nu e. Sincer, nu stiu de ce am scris-o si cum am scris-o, in ce conditii de temperatura, umiditate, timp am facut asta si mai ales de ce intamplarea face sa fie ceva din capul meu, propria mea imaginatie fara pic de fapt real ci doar urme de sentimente? Meh, prea multe intrebari. Totusi, am facut o scurta analiza a poeziei pe care vreau sa o impart cu voi si sa incerc sa imi dau seama ce era in capul meu atunci. Cred ca e vorba de unul din acele momente in care eram cuprins de sentimente frumoase pentru o fata care sta in alt oras, dar nu mai dau detalii pentru ca stric ideea articolului urmator. Vad ca eram aproape indragostit si era sa cad in partea aia, a blegimii masculine, in care sa iubesc de la distanta o fata si sa traiesc o dragoste imposibila. Cum eu am mai avut o relatie la distanta, am zis ca nu ma mai ard a doua oara desi tineam foarte mult la fraiera. Nu am avut curajul niciodata sa ii spun cu adevarat ce simt, ca sa nu ingreunez stuatia si asa de maro. Continuarea poeziei pare sa fie un filmulet din capul meu care nu a avut loc niciodata, dar pleaca de la o idee adevarata. Ciudat, e una din putinele poezii in care fictiunea intamplarilor exista ba chiar domina realitatea. Poate voi, cei care o sa cititi acest articol, veti intelege mai bine ca mine ce era in capul meu atunci sau ce simteam, ca aparent eu imi aduc aminte cu greu despre povestea acestei poezii. In timp ce voi veti citi, eu ma voi gandi la urmatorul articol si cum anume au luat nastere aceste versuri si cine are ceva de zis cu privire la ceea ce am scris, va rog sa nu ezitati sa imi spuneti. Defapt, ma apuc de teme.... Enjoy!




Tin prea mult la tine, nu vreau sa te ranesc
Si niciodata n-am avut curaj sa-ti spun ca te iubesc.
Ti-am dat drumul desi asta m-a ranit...
Nu era corect ca amandoi sa fi suferit.
Am lasat ultimele cuvinte pe un biletel, pe masa
Si tu l-ai aruncat, te prefaceai ca nu iti pasa.
Ma priveai cu groaza, ma alungai ca pe un strain
Eram ca doua firi opuse precum Abel si Cain.
Si cum o lacrima curgea usor pe-al tau obraz,
Eu ieseam incet pe usa, suparat, plin de necaz.
Paseam usor, pierdut, ma indreptam spre scari
Ma resemnasem de a mai fi cu tine, dupa atatea incercari.
Tipetele tale resunau isteric
Iar eu ma cufundam, ca un strain, in intuneric.
Tu parca ma strigai, eu parca nu te auzeam
Ca dintr-un vis urat, inca nu imi reveneam.
Si deodata ai fugit pe scari, sa ma prinzi din urma
Eu rapid m-am si intors, cand am zarit a ta umbra.
M-ai cuprins usor apoi m-ai sarutat cu brio
Dupa care ai plecat si mi-ai spus: "Adio..."
   Usor usor, pe langa "talentul" meu de a scrie poezii si rime, am inceput sa apar si in vlogul prietenului meu Marian Buzarnescu si anume Comentarii Barboase. In prezent sunt membru si impreuna cu Marian si Stefan Jichin, incercam sa aducem un zambet pe buzele sarmanilor batuti de viata prin cretinizia noastra de care dam dovada, satira adusa la adresa unor lucruri pe care nu credeam ca oamenii le pot face (meh, prostia e mare) dar si prin clipuri amuzante pe seama carora noi ne amuzam si radem precum tampitii. Inchid paranteza si revin la ideea principala care ce sa vezi, are legatura cu vlogul lui Marian. Intr-o zi, trebuia sa filmam un interviu pentru a noastra emisiune draga, acasa la o fata pe nume Xaara. DAFAC!!! Asa o cheama? Era prima intrebare care mi-a penetrat creierul proaspat scos de la naftalina pentru putina vreme. Nu!!! Numele ei adevarat este Flori, iar Xaara este doar o porecla daca putem sa zicem asa si a venit de la....dar intrebati-o si voi!!! Are blog, pentru ca e blogerita, are vlog, pentru ca e vlogerita, are facebook, pentru ca e facebucista si numar de telefon pe care ete ca nu vi-l dau (nu ca l-as avea). In fine. Eu mai auzisem de ea doar din spusele prietenilor mei si pot spune ca au fost numai cuvinte de lauda si lucruri frumoase spuse la adresa ei. Ca si mascul feroce al junglei de asfalt, am cerut o poza cu ea sa stiu si eu cine este persoana careia ii voi lua interviu la Comentarii Barboase. MDA. Am vazut poza. Va mai aduceti aminte de Tom si Jerry? Mai stiti cum facea Tom cand vedea o pisica mergand pe alee si cum practic il ignora pe bietul socate desi il prinsese in sfarsit, starnind pana si gelozia rozatoarei? Asa am facut si eu cand am vazut o poza cu Xaara. Stiu ca aveti probabil o impresie destul de draguta despre mine si despre cum reactionez eu cand vad o fata, in majoritatea cazurilor ca o maimuta in calduri. 1) M-am redresat repede si mi-am reprimat apucaturile de baiat cu cosuri pe fata, pentru ca nu e genul meu sa actionez ca unul 2) A trecut aproape un an de atunci si cica m-am mai maturizat si eu....3) Xaara sau Flori, cum vreti voi sa ii spuneti, chiar este o fiinta frumoasa, femeie, cum imi place mie sa laud cel mai mult o persoana de sex feminin. Una din conceptile mele despre femei este ca sunt de doua feluri: unele sunt "jos palaria", altele sunt "jos pantalonii". Ei bine, Xaara, face parte din prima categorie. O persoana educata, cu o voce calda si foarte inteligenta. E o fata balaie :) care mie mereu imi lasa cate o impresie buna atunci cand o vad. Are niste ochi frumosi in care risti uneori sa te pierzi, daca pe langa privirea ei blanda, mai si vorbeste cu un glas duios de adorm si pisicile (Xaara are pisici :P). E firava, are un trup precum o tulpina de trandafir si cand o bate soarele, in ambitia lui, ea straluceste si mai tare si TU, muritor de rand, palesti in fata frumusetii acestei minunatii ale naturii. Este mai mare ca mine atat ca varsta cat si ca maturitate, iar eu nu pot decat sa ii port un mare respect si sa salut cu admiratie felul ei de a fi. Destule complimente ca mananc bataie (Xaara, nu dadea!!!). Dupa ce am filmat la ea acasa interviul nostru celebru, am ramas prieteni, am tinut legatura siiiiii...pentru ca si ea scrie, am ramas si in relatii profesionale ca sa zic asa. Bun, vad ca sticla de vin isi face efectul, asa ca trec fast-forward si ajung la partea in care ne-am provocat sa scriem unul despre ce anume celalalt ii cerea, eu fiind in lipsa de inspiratie, am cerut ajutorul ei. Siiiii de-al DREACU si de AMBITIOS i-am cerut, daca nu ma insel, sa scrie ceva despre mine 3:). Desigur ca mi-a scris. Am ramas uimit! Asemenea cuvinte legate in rima, am crezut ca e o declaratie de dragoste (tin sa mentionez despre MAREA mea afinitate pentru versuri si rime si oricine scrie poezii sau rime se afla in vizorul meu). A venit randul meu sa scriu si eu ceva despre fiinta ce poarta numele unei flori si culmea...arata ca una. Sunt randuri simple, umile in comparatie cu imaginea ei angelica, dar sunt scrise sincer si sper ca au ramas in amintirea ei, macar ca fiind versuri din folclor. Ea este Xaara : 



Pentru un suflet frumos...


Cu un zambet cald si o atingere usoara,
Apari in peisaj ca un vestitor de primavara.
Ochii spun mai multe decat cuvintele vorbesc,
Si iubesc la nebunie, insetat sa ii citesc.
Din vocea ta eu ma infrupt precum zeii din nectar
Cand rostesti cuvinte dulci, ce prind viata iar si iar...
Te descoperi ca o floare, cu gingasie si pudoare
Ce roua-i mangaie obrajii si o saruta razele de soare.
Vreau sa vad, dincolo de toate
Natura firii tale, cum contemplii tu in noapte,
Lunii cum i te destainui, cum ii spui secrete ascunse,
Cunoscute doar de tine, adanc in inima patrunse.
Privirea ta sa ti se piarda, printre stele-ndepartate
Doi luceferi printre astre, guvernandu-le pe toate.
Nu-nceta ca tu sa fii, un om bun, un suflet frumos
Plin de dragoste si modestie, care mi-a zambit voios.



  Toata lumea cunoaste acea zi cand lenea devine atat de crunta si pune stapanire pe fiecare muschiulet rasfatat din corpul tau de parca nu iti vine nici macar sa te duci sa te chisi. Ei bine si eu sufar de astfel de zile, mai ales acum ca se apropie sesiunea si stai....am 3 proiecte de facut, 2 examene la care trebuie sa invat, proiect practic si trebuie sa ma angajez? Azi n-am chef, asa ca lasa... Eram in Italia, luna lu' Noiembrie, cand m-am dus sa imi vizitez scumpa matusa pe care nu o mai vazusem de cativa ani. Au fost cele mai frumoase 2 saptamani din anul trecut. Nu cred ca am suferit vreodata de o boierie mai mare ca atunci. Mancare, bautura si... alte cele, nu lipseau din dorintele mele. Matusa mea e in mare parte cam ca mine. Amandoi suntem la fel de infantili si glumim destul de mult. Are o gandire moderna si stie ca nepotul ei e ""defect", dar si asa ea tot ma iubeste :). Drept dovada, m-am intors ""blindat" de la ea. Cand se ducea la servici eu ramaneam singur acasa, cu tableta, telefon, casa la dispozitie si tot cartieru' pe care sa il cutreier. Cum nu pot sa stau mult timp fara sa scriu o rima, am zis ca ar merge o strofa de placere si una de durere in...cot, ca tot eram pe lungimea aia de unda. De ceva timp ascult Macanache, un MC din Bucuresti care are rime bune si pe intelesul tuturor. E bun tipu, me gusta, iar piesa lui intitulata SEFU m-a inspirat in starea mea de lene sa scriu si eu ceva in genul starii lui cand a facut aceasta piesa. Ceea ce am scris eu, arata in mare parte, o zi din scurta mea vacanta in tara lu' Macaroana. Acesta este primul articol pe 2016 si sper sa fe deschizatorul altor articole din ce in ce mai bune si sper sa ajung celebru si sa am bani multi si Lamborghini si vila la munte si...azi n-am chef, asa ca lasa.... :)))




Azi e alta zi, cand nu vreau sa fac nimic
Tot timpu-i petru mine ca sa ma rasfat un pic
Pun laptele-n cafea si tigarile pe masa
Traiasca tie frate, iar n-am chef sa ies din casa
Dau un telefon, imi comand o pizza
Ma conectez la net, sa vad ce-mi face fetita
Nu insist prea mult, ca devine enervanta
Relatiile nu mai sunt asa cum au mai fost odata
Degajat pe canapea, desfac o bere rece
Eu si tantaru de aseara, ce nu vrea ca sa mai plece
Aud batai in usa, mi-a venit comanda
Pastreaza frate restu, ca sa ai de-un suc cu alta
Afara vreme buna, te indeamna ca sa iesi
Dar acum sunt ocupat si nu vreau ca sa dau gres
Continui ca sa fac, ce am facut aseara
Cu sarguinta lenevesc pentru a nu stiu cata oara



Auzi frate?"Da!" Azi nu vreau sa fac nimic
Ia du-te tu la munca, ca vreau sa mai stau un pic
"Auzi frate?" Eu! "Nu ai ce pune pe masa"
Promit ca ma gandesc de maine, azi n-am chef, asa ca lasa.


Ups, da, iarasi am uitat
Nici maine nu muncesc, ca e ziua de sabat
Ma uit in oglinda, nu fac prea mare zarva
Ca timpu a trecut, mi-a crescut pe fata barba
Dau un pic cu lama, pufai din parfum
Imi aprind un fum si sunt afara pe drum
Hoinaresc pe strada, nu stiu cotro ma-ndrept
Cu capu dupa ciori, trag putin tabac in piept
Intru-n magazin si imi iau o toala tare
Cand ma-ntorc acasa sa am cu ce sa ma dau mare
Trec la supermarket, ca mi fa piacere
Cand stau iar pe canapea sa ma tratez cu o bere rece
Si iata-ma din nou, tolanit ca un bastan
Azi n-am fost roman, ci un vero italian!