Iata ca sunt la a treia degustare de vinuri. Daca m-ar fi intrebat cineva acum un an si ceva despre o experienta de genul, as fi zis ca nu e de mine si ca vorba lu' Paleru, il beau numai cu borcanu'. Dar incet, incet, a inceput sa imi placa astfel de evenimente unde se poate socializa intr-un cadru ceva mai formal fata de cum eram eu obisnuit in serile "de bauta", mai ales ca cei din Asociatia Bloggerilor Olteni sunt oameni minunati si primitori care te fac sa te acomodezi usor in orice loc, fie el si total necunoscut. Multumiri deasemenea si Dictionar Culinar pentru toate detaliile despre cum se combina un vin bun cu o branza delicioasa!

  De data aceasta, locatia unde a avut loc degustarea a fost restaurantul Excelsior, o locatie unde pot spune ca profesionalismul si bunul gust sunt la ele acasa. Am avut parte de o primire calduroasa si de o serie de asocieri vin-branza care m-au inspirat sa scriu versurile ce se afla la sfarsitul acestui articol. Dintre combinatiile puse la bataie si anume :
  • Colocviu la Viena - spumant alb brut natur - Francusa de Cotnari – Camembert
  • Colocviu la Moscova - alb sec - Grasa de Cotnari – Brie au Bleu, covrigei
  • Colocviu la Roma - alb sec - Tamaioasa Romaneasca – Cascaval Sofia, covrigei
  • Colocviu la Paris - rose sec - Busuioaca de Bohotin – Maasdam, mere
  • Domenii Cotnari - rose demisec - Busuioaca de Bohotin – Irish Cheddar, struguri
  • Domenii Cotnari - rosu sec - Feteasca Neagra – Gouda, nuci
prima combinatie a fost pariul meu. Nu stiu de ce, dar mereu prima combinatie, la fel ca si in celelalte doua participari ale mele la degustari, a fost atat placuta cat si castigatoare pentru mine. 

  Sa va dau cateva detalii despre prima combinatie care pot spune ca ea m-a ales pe mine si nu eu pe ea. Colocviu la Viena este un spumant obtinut din Francusa si se remarca printr-o culoare galben lamai si cu un postgust spre mediu cu note finale usor citrice. Camembert-ul pot sa spun ca este o branza moale, maturata si cu o textura cremoasa, acoperita de o crusta alba de mucegai. YUMMY!!! 



La finalul degustarii, desi afara erau undeva la maxim 10 grade Celsius, corpul meu genera o caldura mai ceva ca intr-un Iulie la mare. Totusi, m-am tinut tare, sa imi ridic premiul.

 Draga Daniel, cred ca o sa trebuiasca sa ne obisnuim cu astfel de poze! :) La final, incalziti de vinul care se scurgea prin vene precum "Ozana cea frumos curgatoare" a lui Creanga, am iesit cu toti sa facem poza de familie cu care ne-am obisnuit la fiecare degustare. 

  Aceasta seara nu ar fi fost la fel de palpitanta insa, daca nu am fi plecat de acolo, cu cateva informatii despre vinurile degustate si aici vreau sa ii multumesc domnului George Malutan, oenologul Casei de Vinuri Cotnari, cateva trucuri de asociere cu o branza savuroasa, multumiri aici domnului Alin Sintimbrean si nu in ultimul rand sunt recunoscator "fetei cu parul balai", asa am numit-o caci din pacate nu am reusit sa ii retin numele insa al carei zambet m-a facut sa inteleg de ce am dat un astfel de titlu trilogiei de articole pe care va invit sa le "degustati" si ai carei ochii ii pot asemana cu doua boabe de Pinot Noir. 



  Trei cuvinte care descriu perfect combinatia mea din acea seara sunt pentru vin: eleganta, pentru branza: pasiune ce impreuna dau nastere la perfectiune.
  Si acum sa incheiem saga cu si despre femeia "degustata" asemenea unui vin bun. Prima parte expune atmosfera unei seri "ce nu avea sa spuna nimic" si a carei actiune se prelungeste adanc in noapte, a doua parte expune zorii zilei ce plaseaza unul din personaje intr-o incertitudine instictuala care urmeaza sa vedem daca se stinge in ultima parte iar finalul este unul pe gustul tuturor. Enjoy! 


Ai inceput sa tremuri usor...
Nu mai aveai voce, erai rapusa de un fior
Ce ai vrut ca sa-l ascunzi dar ochii tai te-au dat de gol
Ciripitul unei pasari se auzea...era al iubirii sol

Te-ai intors in pat si usor te lasai pe spate
Ochii mei te contemplau, mintea-mi era plina de pacate
Mi-ai aruncat o privire ce m-a facut sa-ntepenesc
Era pentru prima oara cand spuneam...cuiva..."Te iubesc!"

Brusc m-am trezi si am tusit apasat
In camera un aer greu, liniste, eram la mine in pat
Nu stiu cine esti si de mi-ai aparut in vis
De atunci, gandindu-ma la tine, multe sticle am deschis...



  OPA!!! Uite ca avem si o continuare...Nu mai are rost sa explic cum a inceput ziua cu pricina, cel mai probabil la fel ca cea din articolul precedent asa ca trec direct la subiect. Mentionez faptul ca de data aceasta invitatia la degustare a venit din partea lui Daniel Botea, cel mai natural om pe care il cunosc ;). Cand vine vorba de vin eu cu greu ma cam abtin dar nu si de data asta cand deja trecuse mai bine de un an de la ultima degustare. Asa ca m-am imbracat dragalas (da, dragalas) si am pornit spre Marmara, restaurantul unde aveam sa ma intalnesc iar cu un amic bun pe nume Dionis.
 
    De data asta, crama Budureasca a fost cea care ne-a cinstit cu un strop din ceea ce a facut-o sa fie atat de cunoscuta. Doamne, ce vin! As scrie o brosura de poezii in cinstea cramei si a celor ce lucreaza acolo cu atata pasiune doar ca muritorii de rand ca mine sa isi imbete neuronii ca sa deguste femeia asa cum o fac cu vinul pentru cateva sticle de Sauvignon Blanc. Da, asta a fost pariul meu in seara aceea. Si ce sa vezi? Aparent si eu am fost pariul acestui soi de vin care m-a ales pe mine sa il duc acasa. Nu ca vreau sa ma laud dar si anul trecut am mai dus o sticla de vin acasa:)). Ce sa zic, zeul asta ma place! Aceasta minunata sticla a avut ca partener pe draga mozzarella, combinatie ce pot spune ca e la fel de reusita ca ''pitzi'' cu Facebook-ul.

  Sauvignon Blanc este un soi de struguri de prin Franta, undeva pe valea Loirei se gaseste si da un vin cu o aroma intensa, un gust cu multa prospetime si o tentatie la pacat, zic eu. Ca tot vorbim de pacat, haideti sa il degustam si pe el, macar cu gandul, in versurile ce vor urma mai jos. La fel ca si in prima parte, vinul si femeia degustate impreuna fac ca....


La prima geana de lumina, te-ai trezit...
Eram amandoi imbratisati, asa cum am adormit.
Te-ai speriat usor...dar le fel te-ai si calmat
Ai pus capul pe pieptul meu, nu mai voiai sa pleci din pat.


Si totusi...nu ai scos niciun cuvant
"Oare il iubesc?", asta ti-a trecut prin gand
Te-ai ridicat brusc si ai fugit catre balcon...
In bataia soarelui aratai ca un fluture iesit din cocon.


Te-am urmat cu pasi marunti dar siguri.
Iti mangaiam umerii goi, eram noi, eram singuri...
Stergandu-ti orice urma de-ndoiala... sau regret
Te sarutam tare, te sarutam incet.

.............................................................


Si pentru ca nu sunt un baiat de treaba, mica "povestire in versuri" se intrerupe aici pana la urmatoarea degustare de vin :P



O poza draguta cu echipa de degustare :D. Multumim Kinga :) 







   Proiectul Brânzeturi cum se...cuVin este inițiat de Asociația Bloggerilor Olteni în parteneriat cu DicționarCulinar.ro

 

   Asa, sa o luam cu inceputul. Era dimineata, sambata. Urma sa ne pregatim pentru ceea ce urma sa fie o zi de neuitat. Da, suna ca in povestile pe care mi le spuneau la scoala cand eram mic, cum s-a intamplat ca eroul sa faca minuni si sa salveze lumea si...frate, urma sa petrecem in cel mai tare club in aer liber din zona, Tarabostes Club. Pana la momentul respectiv, am inceput ziua cu o cafea in Deva la o cafenea numita Jos Palaria unde pot spune ca da frate, e dependenta de cultura. De ce? Pai defapt cafeneaua semana mai mult cu o biblioteca, inauntru se aflau carti pe rafturi interminabile si ce ai putea face cu ele? Nu spun. Acolo am intalnit o persoana speciala pe care o apreciez pentru ceea ce face si pentru faptul ca este un bun exemplu al zicalei "varsta e doar un numar". Persoana in cauza se numeste Alin Bonta si strabate distante mari cu bicicleta si relateaza in cartile pe care le publica, frumusetile pe care le vede pe parcursul calatoriilor care personal, mie mi se par interminabile.
Am primit o carte cu calatoriile sale prin Corsica si tare drag imi este mie de carti, mai ales cand numele meu apare acolo la "dedicatii" :)
Revenind...Cafeaua a fost binevenita iar drumul nostru a continuat spre strandul din Geoagiu Bai, numit Baile Daco Romane. Peisajul a fost unul cat se poate de...ud. Apa multa, bere multa si fete in bikini peste tot. Evident ca pupila mea a dat cu zoom la fiecare intrevedere cu cate o "felina" a speciei umane, urmand a trage concluzii cu privire la etalarea in sezonul estival 2017.
Asta ca sa va faceti o idee cam ce se perinda pe acolo pe timp de zi, pana la marele eveniment ce urma sa aibe loc in acea seara.
  Nu stau acum sa va plictisesc cu si despre o zi de la strand ci trec direct la partea importanta a zilei, petrecerea din clubul Tarabostes, aflat in incinta strandului. Am revenit la cazare pentru a face proba finala a toalelor tari cu care urma sa ne prezentam la eveniment, sa ne dam cu parfumul "al bun" si sa ne intoarcem la party. Ajungand inapoi, cu ficatu si aparatele foto preagatite, ne-am facut intrarea si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca oamenii stiu sa se distreze si au gusturi bune in materie de organizare.
Am alimentat "pateul" cu putin C2H6O si m-am pus pe distractie si facut poze. Da, m-am simtit minunat, mai ales ca oamenii frumosi despre care am povestit in articolul precedent, nu au lipsit.
  Dupa cum puteti observa, avem aici 3 specii de "feline" bipede care au infrumusetat peisajul si care au fost dragute incat sa ma lase sa imortalizez momentul lor de distractie iar eu sa am dilatari oculare asupra formelor lor fusiforme. Ce pot sa zic? A fost o noapte de neuitat in care am dansat, baut si distrat cu "oamenii mei".
  Cum in articolul precedent am sarit partea cu versurile, de data asta nu se mai accepta omisiuni si voi trece direct la lirici pentru a va delecta cu jocurile de cuvinte care au facut acest blog cunoscut.
Enjoy!




Sambata seara, stii si tu o facem iara
Camasa asortata, ceas de firma, o tigara
Masina ma asteapta, stiu si-ncotro se indreapta
Cobor cu pasi siguri pe fiecare treaba
Intru-n club, domnisoarele petrec
Cum isi eteleaza formele si prin fata mea tot trec
Am verde la mine, mai mult ca semaforu'
Chem valetu' sa-i dea foc si tovarasii sa faca onoru'


Cand prietenii ruleaza si ochii parca-mi danseaza
Toata lumea e cu noi, bea, mananca, se distreaza
Si cum paharul se tot umple buzunarul se goleste
Printre atatea curve bune parca m-as simtii un peste


Da, sa revenim la peisaj
Cu atatea caprioare parca sunt la braconaj
Nu e deranj, aseaza-te aici
Si spune-mi tu ce vrei, ca sa nu te mai ridici
Ce zici? Uite cum imi patineaza
Ochii pe formele tale si deodata se incetoseaza
Privirea, hai nu fii fata rea
Ca daca asculti de mine ti se va schimba viata


Cand prietenii ruleaza si ochii parca-mi danseaza
Toata lumea e cu noi, bea, mananca, se distreaza
Si cum paharul se tot umple buzunarul se goleste
Printre atatea curve bune parca m-as simtii un peste


De la bar la masa, ringul parca se topeste
Ma uit in ochii tai unde placerea se citeste
Hai cu mine, asta seara nu fii doamna
Vino sa petrecem ca mai e mult pana la toamna
Nu te lasa usor dar nici nu ma lasa
Sa ma rog prea mult de tine ca mi se opreste inima
Si daca din ce spun aici daca ai zice ca sunt dus
Eu zic ca-s alpinist ca urc constant muntele Venus


Cand prietenii ruleaza si ochii parca-mi danseaza
Toata lumea e cu noi, bea, mananca, se distreaza
Si cum paharul se tot umple buzunarul se goleste
Printre atatea curve bune parca m-as simtii un peste


PrinHD2017 este un eveniment organizat de Călin Bobora.
Proiectul este sponsorizat de Vila HDComplexul Gorunul și este susținut de Tarabostes Geoagiu BăiBăile Daco-Romane Geoagiu BăiPizzeria Napoli și T@O Prodcom.



  Nu o dam in botanica abordand tema florei de prin Hunedoara ci spun ca asa se numeste complexul unde am fost cazat weekend-ul trecut in scurta mea escapada #prinHD. Nu mai plecasem de mult timp de acasa asa ca aceasta excursie, daca pot sa o numesc astfel, a fost de bun augur. Pana acolo drumul a fost destul de ok, am cutreierat o parte din patria mama si am vazut pe langa casele traditionale specifice zonei si stadiul deplorabil in care a ajuns tara, cu combinate falimentare, drumuri ca o baba plina de riduri, saracie etc. Asta insa ramane de abordat poate intr-un alt articol caci azi ne concentram pe un singur lucru: Hunedoara.
   Ajungand la complex, am facut constatarea asupra locului unde urma sa dormim dupa care am mers la un restaurant sa hranim bestiile din noi. Localul se numeste Vintage by Park Place, foarte dragut, cu un personal disciplinat si un bucatar...deja imi e foame!!!

  Puteti observa in poza de mai sus doua specii de intelectuali facand o analiza riguroasa asupra transportului militar din cel de-al doilea Razboi Mondial, aflat la terasa Vintage, asta dupa ce Bachus a spus ca e cazul sa ne ridicam de la masa si sa plecam totusi spre cazare. Glumesc, eram doar eu si colegul Marian care am vrut sa plecam de acolo cu o amintire frumoasa. 
   Revenid la Gorunul, am simtit nevoia sa trag putin pe dreapta, ca a doua zi sa am forte proaspete de a strabate meleagurile Ardealului. 
  Aici am petrecut eu prima noapte, in aceasta #vilaHD unde pot spune ca am dormit la fel de bine ca la mine acasa. Conditiile au fost extraordinare, wifi la greu, televizor LCD cu gramada de canale (da, m-am uitat ca autistul pe un canal destinat copiilor care spun "mama" cu emotii), am avut chiar si fier de calcat sa imi aranjez camasa pentru un eveniment despre care va voi da mai multe detalii intr-un alt articol. Multumim celor de la complex pentru ospitalitate si conditii! 
  Poate ca va puneti intrebarea, cu cine s-a distrat asta acolo? Pai sincer va spun ca am avut parte de un grup de oameni cu suflet si caracter aparte si am cunoscut alte persoane la fel de cumsecade si minunate. In primul rand vreau sa multumesc domnului Calin Bobora, organizatorul escapadei noastre, pentru minunatul weekend petrecut impreuna, pentru efortul depus ca totul sa fie pus la punct si ca noi sa ne simtim minunat impreuna si pentru prietenia ce am legat-o cu totii in aceasta perioada. Alaturi de mine a mai facut umbra zonei si Marian Buzarnescu, colegul meu minunat cu care am golit paharul ca sa il umplem iar (tipu' ala in camasa de pe motocileta :D) si ...cel mai bine va arat toata "gasca nebuna" care a luat cu asalt orasul si alaturi de care m-am bucurat de fiecare moment petrecut acolo. 
Ei sunt minunatii oameni cu care am petrecut cele mai frumoase zile de vara de pana acum si multumim din suflet domnului Serb Ionel pentru poza de grup! 


PrinHD2017 este un eveniment organizat de Călin Bobora.
Proiectul este sponsorizat de Vila HDComplexul Gorunul și este susținut de Tarabostes Geoagiu BăiBăile Daco-Romane Geoagiu BăiPizzeria Napoli și T@O Prodcom.



   Destul! Te saturi la un moment dat sa te trezesti in fiecare dimineata cu gandul ca ai ceva de facut, sarcini multe, inutile, majoritatea sau toate date de altii pentru altii iar nimic din ce iti propui sa faci in acea zi nu este in beneficiul tau. Fie ca te duci la serviciu si muncesti pentru " sefu' ", fie ca te cheama un asa zis prieten care isi aduce aminte de tine doar cand are nevoie de ajutor sa il descurci intr-o chestie pentru care el este prea comod sa si-o rezolve, fie ca trebuie sa fii in anume loc sa nu superi pe cineva prin absenta ta, ideea e ca tu faci ceea ce vor altii sa faci si o faci pentru ei nu pentru tine.

Eu personal ajunsesem in stadiul acesta, al "sclavului de serviciu", cand eram apelat pentru orice c#c#t legat de facultate, bani(da, e la moda sa ceri bani cu imprumut pentru ca asa ii pastrezi pe ai tai), "Ajuta-ma te rog cu asta", "Hai cu mine acolo", "Fa si mie asta"...etc. Eram plin de draci, obosit, nu mai faceam nimic care sa imi placa sau care sa imi aduca beneficii pentru ca eram ocupat sa il ajut pe altul, uitand sa mai traiesc.

Asa ca intr-o zi, m-a lovit un gand taios la "glanda caritabila" si am spus STOP! Ajunge! De acum inainte imi iau viata inapoi si imi traiesc propriile succese, dezamagiri, regrete si orice alt sentiment pe care il uitasem. Invat sa spun NU, invat sa nu dau explicatii, invat sa mi se rupa...inima de oricine nu are legatura cu mine sau care ingrosa soricul, vorba aia, cand intinde o mana si la spate are cutitul.

Nu o sa tin acum un discurs despre cum trebuie fiecare sa isi traiasca viata, pentru ca sincer, nu imi pasa. Nu incep sa insir acum fiecare regret pe care il am si fiecare lucru pe care l-am pierdut in momentele mele de ratacire, cand eram absent de realitate. Am sa insir pe fond liric cateva principii, conceptii, concluzii si pareri pe care le-am adunat si daca omul, in general, continua sa fie prost si natura sa il defineasca din ce in ce mai mult asa...frate, fiecare isi merita soarta. Amin!



Eu m-am nascut sarac si nu imi e pe plac
Mereu sa tac din gura cand imi spui ce sa fac.
Nu-mi place vorba multa si nu sunt indecis
Cand fac alegeri, bai, sunt ca un ceas, precis.
Daca mai fac pe prostu', tu clar nu ii vezi rostu'
De ce mi-as bate capu', cand depaseste costu'?
Voi sunteti trendy, gen fetele din Candy
Eu va vad arzand ca Grim, in Billy si Mandy.
Sunteti cei mai versati, pe facebook pixelati
Cand pozati ca viermii pe plaja ralaxati.
Sustineti cu succes, orice categorie
De curve, parsivi si genii in prostie!
Voi promovati cultura, in timp ce sugeti p%la
Va stergeti la gura, dupa ce-i luati masura...
De-asta nu pot suporta oamenii ca voi,
Cand tot ce-i de valoare priviti ca pe un gunoi!

M-am saturat de tot, sa va ajut pe loc
In loc de vorbe dulci, acum eu scuip doar foc.
Nu mai sunati, parand interesati
De cum o duc, ce fac, in timp ce incercati
Sa o dati bine cand defapt iese stupid
Comun cu diabetu' sunteti in stadiu' insipid.
Sa o lasa asa, nu mai pot continua
Sa va suport atata, plecati in p$la mea!
De-acum am incetat, s-ajut neconditionat
Intai sa vreau, sa pot, sa vad ce-i de rezolvat.
Gata cu caritatea si amabilitatea
De a-ti deschide usa, pastrand tonalitatea
De om umil, in curtea ta util
Sa-ti dau potul cel mare, ca Iantu Virgil.
Imi iau la revedere, copii de Belvedere
Si dac-aveti opinii contra, sincer ma f#t in ele!







Da, timpul a trecut. De la primul sarut, prima bataie, prima zi de scoala, cam prima chestie din orice lucru care iti trece prin minte. Chiar si de la ultimul articol scris aici, a trecut ceva timp. Saptamana viitoare s-ar face cam un an de la femeia "degustata" ca pe un vin bun. De la ultima zi fara griji, ultima ieseala cu prietenii in oras, ultima excursie sau ultima betie, timpul a trecut. Dar daca timpul a trecut de la prima si de la ultima, sa ii zicem, aventura de orice fel, ce as putea face in timpul care uite cum trece? Pe cat de simplu, pe atat de complicat.

Simplu, este faptul ca nu prea fac nimic. Serviciul(da, am ajuns si la asta) imi mananca aproximativ toata ziua iar seara nu prea mai am chef sa fac alte chestii, unele chiar si banale cum ar fi: sa fac cateva mici cumparaturi, sa pregatesc ceva de mancare, sa ma cert pe locul de parcare "sechestrat" prin nesimtire de un mos, sa violez vecina de deasupra pentru ca iar nu poarta sutien...glumesc, la biserica poarta. Nu prea mai am timp pe care sa il dedic si celor dragi si asta ma cam "racaie" la neuron pentru ca, pe langa un amarat de corporatist, mai sunt si fiu, tovaras, iubit, ala care te ajuta cand ai nevoie de el desi nu se pune problema de obligatii pe care le am sau nu fata de persoana respectiva si exemplele pot continua. Facand toate astea, timpul trece. Cred ca o spusei de atatea ori pana acum incat deviai de la ideea principala a articolului, nu mai stiu ce vreau sa spun acum iar timpul, ce credeti, trece.

Complicat este faptul ca, te prinzi intr-o rutina care simti ca la un moment dat, te doboara psihic si chiar si fizic. Uiti de restul lumii, de lucrurile marunte care candva te bucurau, uiti sa razi, sa glumesti, uiti sa fii TU...Ajungi intr-un punct in care daca nu pui punct, risti sa te pierzi ca Smiley cu buletinul lui cu tot iar la final o iei razna si bati campii ca Maximilian. Te supara faptul ca nu poti sa ii ajuti pe ai tai cu mai mult, ca nu petreci timp cu prietenii atunci cand te cheama afara, te supara faptul ca te uiti in ochii partenerului tau si nu poti sa ii oferi mai mult si ca nu toate sunt asa cum v-ati fi dorit.

Oamenii devin marsavi odata cu trecerea timpului. Cine candva era prieten, azi poate e dusman, cine te ajuta la un moment dat, sigur nu uita acest lucru si iti aduce aminte atunci cand iti cere ajutorul inapoi. Banii! Cate pleaca de la subiectul asta. Vrei din ce in ce mai multi pe timp ce trece si niciodata nu sunt destui. Te lupti pentru ei, din cauza, lipsa, dorinta de a-i avea si asta in cel mai scurt timp. Nu o mai lungesc cu explicatiile, versurile de la sfarshitul articolului sper sa va lamureasca mai bine.

P.S. Cu aceasta ocazie, precizez ca imi pare rau pentru faptul ca nu am mai scris nimic concret de aproape un an de zile si o sa incerc, nu promit pentru a nu dezamagi, sa scriu mai des, nu stiu clar pe ce anume tema, dar cu siguranta nu vor mai fi teme siropoase, ci voi incerca sa gasesc echilibrul cat mai bun intre pastelul de sentimente care il incearca pe om pe toata durata vietii lui.



Timpul trece si asta chiar te schimba...
Te uiti cum ceasu' ticaie si nu poti sa-l tragi de limba
Sa-ti spuna unde se grabeste
Cu atata energie si deloc nu zaboveste.

Nu ai timp sa fii tu insuti...
Nici de cel de langa tine care ar vrea sa il asculti
Nu ai timp sa ai o viata
Cand problemele ce te capteaza vezi ca-ti bat la usa-n fata.

Timpul iti da si tot el iti ia
Iti da o sansa buna si tot el te lasa fara ea
Si daca vrei sa il ineci intr-un pahar amar
El in continuare trece, fara macar sa ai habar.

Totul vine si trece odata cu timpul
Bani, prieteni, clipe bune, se duc toate ca vantul
Iar daca risti sa nu te tii cat de cat in pas cu el
Ajungi victima lui, cu nimic si fara tel...










 

   Suna bine, nu? Dar inainte de a va spune cum a ajuns la aceasta concluzie, va spun cum a inceput ziua mea care a culminat cu....va spun imediat :). Ca de obicei, zilele mele incep la fel. Trezit, replici dulci la adresa timpului, conjugarea unor verbe care ar speria orice minte in deplinatatea facultatilor ei, cafeaua cea de toate zilele si apoi imi iau in piept activitatile de orice fel pe care le am de facut in acea zi. Trecand usor spre partea a doua a zilei, ma suna o buna prietena a mea, Ianolia, care pentru mine reprezinta cea mai buna combinatie de ratiune si sentiment, ca un vin ales alaturi de o branza cu traditie. Ce comparatie...dar veti vedea de ce. Acum centram atentia catre alte aspecte, Ianolia va avea in viitor un articol dedicat....insa pe viitor.

    Motivul pentru care ea m-a sunat a fost sa ma invite la o degustare de vinuri, un eveniment organizat de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro. Am mai fost invitat la degustari insa timpul nu mi-a permis asa ca de data asta nu mai aveam cum sa refuz, mai ales ca eu sunt mereu in cautarea secretului lui Bachus. Cateodata il aflu, dar il aflu atat de bine incat a doua zi il uit si plec din nou in cautarea lui. Locatia a fost una perfecta pentru un astfel de eveniment. Restaurantul Mignon ne-a oferit o ambianta calda, primitoare, combinate cu o seara frumoasa de Mai si oameni speciali, mereu cu zambetul pe buze. Da, toata seara am fost pe combinatii: la nivel de persoane(cupluri), atmosfera calda si conversatii placute, dar si vinurile au fost la randul lor combinate cu soiuri de branza. Am avut in total de degustat 5 soiuri de vin, fiecare cu un alt soi de branza si anume: Domnul de Roua alb cu mozzarella, Cuvee Petit Sauvignon Blanc cu brie, Rose cu brie au bleu, Merlot 2011 cu cascaval si Domnul de Roua rosu cu Grana Padano. Nu ma pricep deloc la detalii cand vine vorba de vin. Ce avantaj ii aduce anul, zona, culoarea, etc. Iar la capitolul branza, pentru mine, toate sunt la fel. Stiu doar ca pentru mine, vinul este ca femeia si nu precum cafeaua asa cum se mai aude din popor. Se spune ca femeia este precum cafeaua. Daca e buna te tine treaz toata noaptea. Nu stiu cat de bine este acest lucru, stiind ca a doua zi trebuie sa te duci la servici sau trebuie sa pleci la o intalnire de afaceri. Insa o femeie precum un vin bun, te imbata cu dragoste si te tine in "crama" ei, nu o noapte, ci o viata intreaga.

    Am degustat fiecare soi de vin si branza. La final s-a facut o tragere la sorti in care puteam sa castigam un soi de vin si branza votate de noi. Ce sa vezi? Am castigat soiul de vin preferat in acea seara. Ce soi? Inca nu spun. Spun ca inainte de fiecare degustare, domnul Mihai Frincu, ne-a oferit informatii pretioase pentru curiosi despre vinul degustat, despre dopurile sticlelor, temperatura, podgorii etc. Spun ca vorbea cu atata pasiune si placere, incat imi aduce aminte cum vorbeam eu prima data despre versuri atunci cand m-am apucat sa scriu. E genul de persoana cu care as vrea sa vizitez o crama de vin si sa pornim amandoi in cautarea secretului mentionat mai sus. Da, o sa va spun ce soi de vin am votat si castigatCuvee Petit Sauvignon Blanc, asemenea unei femei care te imabata de dorinta cu Brie a fost ''aleasa'' mea, pentru faptul ca a intensificat savoarea daca pot spune asa, pentru faptul ca a fost intepator la limba si eu ador asta la un vin deoarece combinat cu ceva iute, te duce la extrem, extrem pe care eu il ating ori de cate ori am ocazia. Nu stiu de ce aveam senzatia ca o sa castig. Poate pentru ca nu multi adora sa fie intepati pe limba de o bautura, poate ca sunt norocos, poate ca Bachus m-a cautat pe mine in seara aia. Prefer ultima varianta. Ii dau si adresa, poate ne vedem mai des :).

   Dupa ce am degustat si castigat, am avut o sclipire mica, de obicei ma loveste o sclipire de genul inainte de a scrie o poezie pe care o atasez unei povesti, reale, culminand cu cate un articol pe blog. M-am gandit in mintea mea obscura si plina de panze de "paiangani", la combinatia dintre femeie si vin. Am intrebat-o pe Ianolia, desi stiam raspunsul meu, cu ce se bea un vin bun? Ea mi-a raspuns exact cum am gandit si eu. "In compania unei femei". Si sclipirea s-a produs! Degustare+vin+femeie= Degusta femeia ca pe un vin bun. OOOOOOO, da! Poezie noua, pe care va invit sa o cititi mai jos si sper sa va placa. Tin sa mentionez, cum o fac in multe momente, orice sfat si parere relevanta cu privire la versuri si la cum scriu, sunt luate in considerare si le primesc cu mare placere. Multumesc tuturor pentru acea seara de Mai frumoasa, multumesc Ianoliei, tatalui ei(bun tovaras de pahar si om cu calitati deosebite), multumesc Daniel Botea, Mihai Frincu, Alin Sintimbrean si tuturor celor prezenti in acea seara. Enjoy the lirycs!!!


Un vin bun, tare si o dama de companie...
O seara ce nu avea sa spuna multe, nici mie, nici tie...
Cuvintele nu-si mai aveau rostul, ne jucam doar din priviri,
Iar cum paharul se golea, asa tu ma umpleai de amagiri.

Nimic din jur, nu parea sa deranjeze...
Buzele cum le muscai, indemnate sa ma santajeze...
In ochii tai sticlea un demon ce ma ispitea frumos,
Iar tu zambeai usor pervers, in timp ce iti dadeai rochia jos.

Sticla aruncata in colt, ai ramas doar tu...
Amandoua la fel de goale, una stapanind podeaua, alta patu'...
Intr-o noapte adanca, lumina obscura, usa inchisa la cheie,
Nu am degustat un vin bun, asa cum am degustat, o femeie...